Fisa de lucru -Lectura

FIŞA DE LUCRU

Copiii din crâng

           de K. Uşinski

          Doi copii, un frate şi o soră, au pornit într-o zi spre şcoală. Drumul lor trecea pe lângă un crâng cu umbră deasă. Pe drum era cald şi praf, iar în crîng- răcoare şi veselie.

          - Ştii ce? spuse băiatul surorii sale. Mai avem destul timp să ajungem la şcoală. Acolo e cald acum, plictiseală, pe când în crâng trebuie să fie tare plăcut. Ia ascultă cum cântă păsărelele! Şi ce multe veveriţe sar din creangă în creangă! N-ar fi mai bine să mergem acolo, surioară?

          Fetiţei îi plăcu îndemnul fratelui ei. Aruncară amândoi abecedarele în iarbă, se luară de mână şi se afundară în desiş, printre tufele verzi, pe sub mestecenii pletoşi. Într-adevăr, în crâng era larmă şi veselie. Păsărelele zburau din loc în loc, ciripind necontenit; veveriţele săreau de pe o creangă pe alta, iar gâzele mişunau prin iarbă.

Primul lucru pe care l-au zărit copiii a fost un gândăcel auriu.

          - Joacă-te cu noi, i-au spus ei gândăcelului.

          - M-aş juca cu plăcere, răspunse gândăcelul, dar n-am timp: trebuie să-mi adun mâncare pentru prânz.

          - Joacă-te cu noi, i-au spus copiii unei albine galbene şi pufoase.

          - N-am timp să mă joc cu voi, răspunse albina, trebuie să adun miere.

          - Dar tu n-ai vrea să te joci cu noi? o întrebară copiii pe furnică.

          Furnica însă n-avea timp nici să-i asculte; trăgea un pai de trei ori mai mare decât ea şi se grăbea să-şi construiască locuinţa-i măiastră.     

Copiii au încercat atunci să intre în vorbă cu veveriţa,

îndemnând-o şi pe ea să se joace cu dânşii, dar veveriţa a dat din codiţa ei stufoasă şi le-a răspuns că trebuie să strângă alune pentru iarnă.

          Porumbelul le-a răspuns şi el:

          - Eu clădesc un cuib pentru puişorii mei.

Iepuraşul cafeniu alerga spre pârâu să-şi spele botişorul.

          Nici florile albe de fragă n-aveau vreme de pierdut cu copiii. Se bucurau că timpul e frumos şi se grăbeau să adune razele în fructele gustoase şi zemoase.

          Copiilor li se făcu urât, fiindcă în jurul lor toţi aveau treabă şi nimeni nu vroia să se joace cu ei. Au alergat atunci la pârâu. Clipocind printre pietre, pârâul şerpuia prin crâng.

          - Tot n-ai tu nici o treabă, îi ziseră copiii, hai, joacă-te cu noi!

          - Cum? Eu n-am nici o treabă? clipoci supărat pârâul. Copii leneşi ce sunteţi! Uitaţi-vă la mine: muncesc zi şi noapte şi nu am nici o clipă de odihnă. Cine le dă de băut oamenilor şi animalelor? Cine spală rufele, învârteşte roţile morilor, poartă bărcile şi stinge focurile? Cine, dacă nu eu? Nu-mi văd capul de treabă, adăugă pârâul şi prinse a curge printre pietre.

          Copiilor le era din ce în ce mai urât şi se gândiră că ar fi făcut mai bine dacă s-ar fi dus mai întâi la şcoală şi la întoarcere spre casă ar fi intrat puţin prin crâng. Dar tocmai atunci băiatul zări pe o creangă verde o pitulice mică şi frumoasă. Părea că şade foarte liniştită şi nu are altceva de făcut decât să fluiere un cântec vesel.

          - Ei, cântăreaţo! îi strigă băiatul. Cred că tu chiar n-ai nici o treabă. Hai, joacă-te cu noi!

- Cum? fluieră supărată pitulicea. Eu n-am nici o treabă?   Oare n-am prins eu toată ziua musculiţe ca să-mi hrănesc puişorii? Mă simt atât de obosită, încât nu sunt în stare să-mi mişc aripile, şi totuşi, chiar în clipa aceasta nu stau degeaba, ci cânt ca să-mi adorm puişorii mei dragi. Dar voi ce-aţi făcut astăzi, leneşilor? La şcoală nu v-aţi dus, n-aţi învăţat nimic. Alergaţi prin crâng, ba îi mai împiedicaţi şi pe alţii să lucreze. Duceţi-vă unde v-au trimis părinţii voştri şi nu uitaţi că odihna şi joaca nu sunt plăcute decât pentru acela care a dus până la capăt tot ce a avut de făcut.

          Pe copii i-a cuprins ruşinea. S-au dus la şcoală şi, cu toate că au ajuns târziu, au fost  sârguincioşi  la  învăţătură.                                                                                                                                   

1. Uneşte fragmentele potrivite de enunţuri din cele două coloane şi apoi scrie-le, astfel încât să respecte adevărul:

Coloana  I	Coloana  a II-a
a) Gândăcelul nu putea să se joace,	fiindcă trebuia să dea oamenilor apă de băut.
b) Albina nu putea să se joace,	fiindcă trebuia să adune hrană pntru puişori.
c) Furnica nu vroia să se joace,	fiindcă trebuia să strângă alune.
d) Veveriţa nu putea să se joace,	fiindcă trebuia să adune mâncare.
e) Porumbelul nu putea să se joace,	fiindcă trebuia să adune miere.
f) Pârâul nu putea să se joace,	fiindcă trebuia să construiască un cuib.
g) Pitulicea nu putea să se joace,	fiindcă se grăbea să-şi construiască locuinţa.

2. Transcrieţi sfatul pe care l-au primit copiii de la pitulice:

___________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

 3. Alegeţi din text cuvintele care denumesc animale şi păsări, scrieţi-le pe coloane şi încercuiţi vocalele.

4. Completaţi expresiile din text  cu cuvintele care denumesc însuşiri:

tufele ___________             mestecenii______________   locuinţa_________________

albină__________________________________                codiţa___________________

fructele_________________________________               iepuraşul___________